Article on other languages:
- مغطاة_البذور
- Покритосеменни
- Magnoliofití
- Krytosemenné
- Planhigyn_blodeuol
- Dækfrøede_planter
- Bedecktsamer
- Αγγειόσπερμο
- Flowering_plant
- Angiospermoj
- Magnoliophyta
- Katteseemnetaimed
- گیاهان_گلدار
- Koppisiemeniset
- Magnoliophyta
- בעלי_פרחים
- Kritosjemenjače
- Zárvatermők
- Tumbuhan_berbunga
- Dulfrævingar
- 被子植物
- Tetanduran_ngembang
- 속씨식물
- Magnoliophyta
- Bléieplanzen
- Magnolijūnai
- Segsēkļi
- Скриеносемени
- Angiosperma
- Bedektzadigen
- Dekkfrøede_planter
- Magnoliophyta
- Okrytonasienne
- Angiosperma
- Qatasqa_muruyuq
- Magnoliophyta
- Цветковые_растения
- Magnoliophyta
- Skrivenosemenice
- Flowering_plant
- Kritosemenke
- Скривеносеменице
- Gömfröväxter
- பூக்கும்_தாவரம்
- พืชดอก
- ʻakau_matala
- Kapalı_tohumlular
- Покритонасінні
- پھولدار_پودے
- Thực_vật_có_hoa
- 被子植物門
 |
del.icio.us |
 |
Digg |
 |
Furl |
 |
|
 |
Rojo |
| Add to OnlyWire |
| Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta) | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||
| Clasificare ştiinţifică după Anca Sârbu, 1999 |
|||||||
|
|||||||
| Subdiviziuni | |||||||
|
Principalele subdiviziuni ale Încrengătura Magnoliophyta după Anca Sârbu 1999, sunt: |
|||||||
Încrengătura Magnoliophyta cuprinde peste 235.000 de specii de plante, dintre care aproximativ 3.700 de specii reprezentate şi în flora României. Astăzi angiospermele reprezintă grupul dominant de plante de pe suprafaţa pământului (loc ocupat încă de acum 100 de milioane de ani). Aceasta s-a datorat unor caractere de superioritate ale acestora, care a dus la o mai bună adaptare la mediul terestru.
Cuprins |
Caracteristici esenţiale
O caracteristică esenţială este prezenţa embrionului cu două cotiledoane. Există şi specii cu un singur cotiledon ca de exemplu Ficaria sp., Cyclamen, dar acest unic cotiledon este rezultatul unui proces de reducere sau de concreştere.
Alte caracteristici
Floarea este formată din: peduncul floral, receptacul, sepale, (totalitatea lor formează caliciul), petale, (totalitatea lor formează corola), stamine, (formează androceul) şi carpele, care formează împreună, gineceul.
Dicotiledonate
- au sămânţă cu 2 cotiledoane.
1.Rozacee:
- Rădăcina: lemnoasă/ierboasă
- Tulpina: lemnoasă/ierboasă
- Frunza: zimţată pe margini
- Floarea: roz/albă
- Fructul: cărnos, poamă, drupă
- Rude: mărul, părul, prunul, piersicul, caisul, cireşul, vişinul, trandafirul, măceşul, porumbarul.
2.Vitacee:
- Rădăcina: lemnoasă
- Tulpina: lemnoasă
- Floare: inflorescente-ciorchini
- Fructul: baca
- Planta: Viţă-de-vie
3.Leguminoase:
- Rădăcina: pivotantă
- Tulpina: ierboasă
- Floarea: bărcuţă; roz
- Fructul: păstaie
- Rude: fasolea, lintea, mazărea, lucerna, trifoiul, măzărichea, sulfina, salcâmul, soia.
4.Solanacee:
- Rădăcina: ierboasă
- Tulpina: ierboasă/tubercul (subpământeană)
- Floarea: roz-liliachie
- Fructul: mic, verde, baca
- Rude: roşia, cartoful, ardeiul.
5.Crucifere/Brasicacee:
- Rădăcina: scurtă
- Tulpina: scurtă
- Frunze: suculente
- Floarea: galbenă
- Fructul: seamănă cu o păstaie, silicva
- Rude: varza, ridichea, muştarul, traista ciobanului
6.Fagacee:
- Rădăcina/Tulpina: lemnoasă
- Frunze: ca nişte foi
- Floarea: mai multe grupate în amenţi
- Fructul: achena
7.Compozite:
- au flori compuse
- Fructul: achena/nucula
- Rude: păpădia, muşeţel, cicoare, dalie.
8.Curcubitacee:
- plante cu fructe foarte mari
- Rude: castravetele, dovleacul, pepenele.
9.Ranunculacee:
- Rude: piciorul cocoşului, bujorul românesc, pintenul cocoşului, floarea Paştelui, bulbuci-de-munte
- Fructul: folicula/baca/achena
10.Apiacee:
- Rădăcina: pivotantă
- Tulpina: ierboasă
- Floare: inflorescenţe-umbele
- Rude: morcov, pătrunjel, mărar.
11.Chenopodiacee:
- Tulpina: ierboasă
- Frunze: suculente
- Rude: sfecla de zahăr, sfeclă furajeră, spanacul, loboda de grădină.
Bibliografie
- Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999.
